Recenzie: Studiu despre otravă de Maria V. Snyder

Studiu despre otravă, primul volum din Cronicile din Ixia de Maria V. Snyder

*carte oferită spre recenzie de Leda Edge, imprint al editurii Corint.

 

Descriere oficială:

Condamnată la moarte pentru crimă, Yelenei Zaltana i se oferă o șansă incredibilă: poate scăpa de executarea sentinței dacă acceptă să devină degustătoare. Astfel, va putea locui în palat, va avea parte de cele mai frumoase haine, dar va trebui să riște zilnic să moară în locul comandantului suprem din Ixia. Cum numai un prost ar refuza o astfel de ocazie, Yelena acceptă, doar pentru a descoperi, în curând, că pericolul otrăvirii reprezintă cea mai mică dintre problemele sale. Pentru că uneltitorii amenință să cucerească Ixia, iar Yelena a căpătat puteri magice pe care nu le poate controla deloc. Din nou, viața îi este în pericol, iar tânăra trebuie să ia niște hotărâri deloc ușoare. Numai că, de data aceasta, nu mai e deloc limpede care vor fi urmările…

Recenzie:

Și uite așa, mai adaug o carte în lista de favorite …

După ce a fost condamnată la moarte pentru crimă,  Yelena primește o șansă de supraviețuire, să devină o degustătoare. Sarcina ei este de a învăța despre efectele tuturor otrăvurilor.

Pentru această sarcina, ea este pregătită de Valek, unul dintre consilierii principali al Comandantului. Așa, protagonista noastră intră într-o lume în care trebuie să se gândească cu atenție la fiecare pas pe care îl face.

Mi-a plăcut foarte mult ideea cărții, și știam încă de la început că o să-mi placă această carte. Autoarea a plasat povestea într-un cadru medieval, Ixia, unde regatul a fost recent răsturnat iar țara a fost împărțită. Toate activitățile magice sunt urmărite așa că Yelena trebuie să păstreze în secret senzația ciudată pe care o are de fiecare dată când este în pericol. Sentimentul acela magic o protejează dar în același timp, este pe cale să pună stăpânire pe ea de aceea încearcă să-și dea seama de unde provine această puterea și de ce o are.

Yelena a devenit una dintre personajele mele favorite. Personajul ei a fost construit minunat, este puternică, inteligentă vitează și amabilă. Aflăm cu pași mici despre trecutul ei, însă, știm deja de la început că a trăit niște orori de neimaginat. Întreaga poveste este narată de către ea așa că toate trăirile ei se aprofundează.

Velek este un personaj care nu mi-a fost atât de simpatic la început. Este un asasin priceput și un expert al otrăvurilor. Mi s-a părut rece, calculat, dar cu cât ne adâncim mai mult în poveste, cu atât am început să-l plac mai mult.

În mod ironic mi-a plăcut romance-ul. Se țese lent și este foarte credibil deoarece nu este insta love, această poveste nu se desfășoară în câteva zile, ci luni întregi, personajele au timp să se dezvolte.

Trebuie să menționez și faptul că personajele se înclină mai mult pe partea adult decât spre adolescență. Yelena are 19 ani iar restul personajelor sunt mai în vârstă. Acest aspect mi-a plăcut foarte mult, am obosit deja de faptul că un copil de 15-16 ani salvează lumea…

Au fost două persoanje secundare care mi-au plăcut foarte mult. Ari și Janco, doi buni prieteni și aliații Yelenei. Sunt oameni pe care tuturor ne-ar plăcea să avem alături. Sunt loiali și de încredere, se poate baza pe ei indiferent de situație.

Am adorat povestea pentru că a fost foarte imprevizibilă. Mereu avem parte de ceva neașteptat. Am adorat lumea creată, magia, otrăvurile. Tensiunea este mereu prezentă iar personajele sunt create astfel încât să ținem la ele, chiar și cu cele negative.

Stilul autoarei este foarte captivantă, nu mi-am pierdut niciodată interesul și nu m-a plictisit cu capitole inutile și fraze siropoase. Cred că după această carte, am devenit fană a autoare și trebuie să citesc și restul cărților scrise de ea.

Recomand această carte tuturor, serios, este un must read pentru toți cei care adoră genul fantasy.

Punctaj: 5/5

Date: 
Titlu original: Poison Study 
Autor: Maria V. Snyder
Pagini: 448
Editura: Leda Edge, imprint al editurii Corint

 

Recenzie: Tinerele Elite de Marie Lu

Tinerele Elite, primul volum din trilogia omonimă de Marie Lu

*carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.

Descriere oficială:

Signorina Adelina Amouteru este unul dintre puținii copii care au supraviețuit îngrozitoarei febre a sângelui, molima care a ucis mai bine de o treime din populația Kenetterei. Cei rămași au fost însemnați în cele mai stranii moduri și au căpătat puteri atât de mari și neobișnuite, încât oamenii au început să îi considere făpturi din altă lume. Pentru unii sunt adevărați demoni, monștri aducători ai nenorocului, malfetto, iar pentru alții, preaiubiți copii ai zeilor, Tinere Elite…

Recenzie:

Nu ştiu dacă știți, dar eu sunt o mare fană a autoarei încă de pe vremea când am citit Legenda. De când a apărut această carte, voiam să o citesc dar mereu a intervenit ceva și nu am reușit. Când am aflat că Leda Edge va publica trilogia, literalmente țopăiam prin casă.

Autoarea de data aceasta nu ne călăuzește într-o lume distopică ci ne ducă într-o perioadă care seamănă cu renașterea Italiană.

O molimă a ucis o treime din populație, O parte din cei care au supraviețuit, au suferit schimbări majore. Înfățișarea lor s-a schimbat și au dobândit abilități speciale așa că au devenit niște ține care trebuie neapărat capturați.

Protagonista noastră, Adelina, este una dintre supraviețuitoare așa că este nevoită să fugă de acasă și ala se întâlnește cu membrii a Tinerelor elite. Un grup similar cu cei din filmul X-Men, care încearcă să supraviețuiască și care par că se pregătesc de ceva.

M-a prins foarte tare diversitatea personajelor. Aici nimeni nu este ceea ce pare a fi, nu ne dăm seama cine este rău sau bun. Cei intitulați drept buni, ne pot surprinde în mod plăcut sau mai puțin plăcut și asta e valabil și pentru personajele despre care am crezut că sunt negative.

Mi-a plăcut foarte mult Adelina. Nu este o fată tipică, întunericul izvorăște în sufletul ei, bine, asta s-ar putea explica și din cauza destinului ei mizerabil, dar aici e mult mai mult de atât. Nu este frumusețea obișnuită din basme pentru care bărbații ar distruge orașe, așa cum suntem deja obișnuiți în cărțile YA. Din cauza molimei, a pierdut un ochi, are o cicatrice pe față și culoarea părului ei o dă instant de gol că este o supraviețuitoare și ca atare, poate fi executată.

Și restul echipei m-au prins încă de la început.

Enzo este conducătorul echipei și este foarte greu de citit. Obiectivele lui aflăm destul de repede dar de ce se apropie de Adelina este un mister.

Raffaele care nu este sigur că Adelina este ceea ce pare a fi… sau Teren care pare un personaj important pentru că devine și el un narator al poveștii și despre acre nu mi-am dat încă seama dacă este un personaj negativ sau nu.

Autoarea nu a exagerat cu descrierea lumii așa că nu aflăm încă prea multe despre construcția lumii, dar personajele sunt foarte bine conturate și a dat fiecăruia un aer de mister care face întreaga poveste atât de specială.

Nici nu știu cum să vă vorbesc despre final fără să vă dau spoilere, vă spun doar atât că autoarea a îndrăznit să facă ceva ce nu mulți autori ar fi avut curajul să facă, darămite chiar în primul volum al seriei. Eu am fost atât de surprinsă încât am citit de două ori acea parte ca să fiu sigură că am citit bine.

Așadar, dacă doriți o carte care să vă surprindă, cu o acțiune alertă, cu personaje misterioase și cu o lume care are mult potențial, cred că ați găsit cartea perfectă.

Punctaj: 5/5

Date:
Titlu original: The Young Elites (The Young Elites #1)
Autor: Marie Lu
Editura: Leda Edge, imprint al editurii Corint
Pagini: 368

Recenzie: Birdbox de Josh Malerman

Birdbox, primul volum din seria omonimă de Josh Malerman. 

Carte oferită de Leda Edge.

Descriere oficială:

Malorie își crește copiii așa cum poate: cu ușile-ncuiate, draperiile trase și toate ferestrele acoperite cu saltele, să nu poată pătrunde nicio rază de lumină. Să nu poată zări ce este afară. Să nu poată desluși inamicul invizibil care a pus stăpânire pe întreaga lume și care îi transformă pe toți cei care-l privesc în criminali violenți și, în cele din urmă, în sinucigași.

Cei mici dorm încă, dar, în curând, va fi silită să-i trezească și să-i lege la ochi.

Astăzi vor risca totul. Astăzi trebuie să iasă neapărat din casă. Să plece, orbește, într-o călătorie de care depinde supraviețuirea lor.

Bird Box: Orbește este un thriller psihologic atât de bine scris, încât amintirea sa te va bântui de-a dreptul mult timp după ce îl vei fi terminat de citit.

Recenzie:

Cartea aceasta, a fost cea mai hype-uită carte lunile astea, practic, am dat de ea peste tot, Facebook-ul a început chiar să-mi recomande și ecranizarea de pe Netflix. 

În cele din urmă, am ajuns și eu la ea. Știam deja oarecum despre ce este vorba pentru că am vizionat trailerul ecranizării, dar știți cum se zice, cartea este mereu diferită.   

Povestea începe la patru ani după ce lumea a fost invadată de ceva care îi face pe oameni să înnebunească și să devină violenți, și după aceea, să se sinucidă. 

Malorie este personajul nostru principal și naratoarea poveștii, prin ochii ei vedem cum lumea se schimbă și avem parte de flashback-uri despre începutul dezastrului. Ea află că este însărcinată exact în momentul în care lumea este dată peste cap. Singură, cu un copil în pântec, fără să știe cu ce se înfruntă, pornește în căutarea ajutorului. 

După patru ani, în care a luptat pentru supraviețuire împreună cu copii ei, Malorie pornește iar la drum, căutând un loc mai sigur. 

Sunt fană a cărților distopice și post-apocaliptice și cartea aceasta m-a surprins în mod plăcut însă m-a și dezamăgit oarecum. 

Mi-a plăcut faptul că se axează pe lume și pe supraviețuire, ne prezintă ororile unei lumi distopice fără să cosmetizeze și să încarce cu chestii inutile și povești de dragoste lacrimogene. Unele scene pot fi descrise drept horror datorită explicității lor, A reușit să-mi transmită acea senzație de frică și neputință, care au simțit și personajele.  Am încercat să mă pun în locul lor, și mi-am imaginat cum ar fi să merg pe străzi necunoscute, legată la ochi știind că ceva este afară, la pândă și așteaptă să deschid ochii și să mă atace. Cred că nu aș rezita prea mult dar probabil depinde totuși de situație și de instinctul de supraviețuire.

Din păcate nu am aflat de ce lumea a fost atacată și nici ce anume l-a atacat. Acest lucru nu prea mi-a plăcut deși tocmai acest lucru a dat un aer misterios al poveștii și cred că această carte a deschis ușa către un întreg univers și acum depinde doar de autor dacă va mai dezvolta această lume. Eu cred că are mult potențial. 

Dar să ne întoarcem la creaturile care au atacat lumea, cum ziceam, nu aflăm concret ce sunt însă oricine îi privește, înnebunesc și fac lucruri cumplite și după aceea, se sinucid. La un moment dat, în carte, ne este descrisă oarecum ”creatura” așa că primim cât de cât niște informații, la fel și de la Gary, un personaj misterios care m-a intrigat și despre care mi-ar fi plăcut să aflăm mai multe. 

Această ediție a cărții conține și o mică povestire intitulat „Bobby bate la ușă”. Această povestire are ca narator pe Bobby, un adolescent de 13 ani care s-a refugiat în pădure după ce lumea a fost atacată. A reușit să supraviețuiască, singur într-un cort în pădure, lângă o cabană în care locuiesc niște oameni pe care el nu îi cunoaște dar pe care le-a pândit mai mereu de când s-a instalat acolo. Acum când lucrurile încep să devină mult mai periculoase, el vrea să se arate și să bată la ușa străinilor.  

Povestea lui Bobby mi-a plăcut și a făcut ca această lume să fie și mai înfiorătore decât am crezut inițial, la fel ca și în povestea lui Malorie, și povestea lui Bobby are niște scene de-a dreptul îngrozitoare și întunecate.

Această lume creată de autor este întunecată și terifiantă, exact ca o distopie bine reușită. Dacă doriți să aflați ce se întâmplă cu Malorie, care a plecat legată la ochii împreună cu copii, spre un loc mai sigur, sau dacă Bobby va avea curajul să bată la ușă, vă invit să citiți cartea.  

 Punctaj: 4/5

Date:
Titlu original: Birdbox
Autor: Josh Malerman
Editura: Leda Edge, imprint al editurii Corint
Pagini: 352

Recenzie: Jack Spintecătorul. Crimele din Whitechapel de Kerri Maniscalco

Jack Spintecătorul. Crimele din Whitechapel, volumul 1 din seria Anchetele lui Aubrey Rose de Kerri Maniscalco 

*Carte oferită de Grupul editorial Corint

Descriere oficială:

Audrey Rose Wadsworth, fiica unui controversat lord britanic, duce o viață dublă. Ziua, tânăra de doar 17 ani își împarte timpul între ceaiuri dansante, spectacole de circ și probe la croitoreasă. Seara, studiază în secret medicina și își ajută unchiul să facă autopsii. Când diabolicul Jack Spintecătorul începe să terorizeze întreaga Londra, ucigând femei nevinovate, Audrey Rose pornește o investigație pe cont propriu. Ancheta însă o va aduce în fața unor adevăruri greu de digerat, iar adolescenta va trebui să ia decizii care îi vor frânge inima.

 

 

Recenzie:

În primul rând, trebuie să recunosc că, coperta a fost ceea ce m-a determinat să citesc cartea. A fost gen ”love at first sight”.

Deși ar trebui să învăț minte deoarece niciodată nu am nimerit să-mi placă cartea când citesc doar din cauza coperții, însă am sperat că, de data acesta, va ieși totul bine, și o s-mi plac în sfârșit o carte care are o copertă superbă.

Ei bine, încă la începutul cărții, asistăm la o autopsie așa că mi-am dat seama că această carte nu va fi una tipică, care obișnuiesc să citesc. Poate v-am speriat acum cu autopsia, însă pe mine, asta m-a determinat să citesc mai departe.

Protagonista cărții, Audrey a intrat rapid în topul personajelor mele favorite. Este inteligentă, persistentă, și, deși pare, nu este deloc delicată și fragilă. Face autopsii dar în același timp, iubește hainele frumoase.

L-am iubit și pe Thomas, este obraznic, îngâmfat, dar îi stă foarte bine.

Ancheta mi-a plăcut însă pe alocuri mi s-a părut prea lentă, au fost capitole în care practic nu s-a întâmplat nimic dar cu toate acestea, nu a fost plictisitor, autoarea a știut cum să pună totul pe tavă însă, după cum se știe, mie îmi plac cărțile alerte așa că mi-aș fi dorit mai multă acțiune și aici, să mă țină mai mult în suspans.

Mi-a plăcut partea cu autopsia, probabil unora poate părea puțin scârbos deoarece este detaliat totul foarte bine, dar mie mi-a plăcut, mai ales că avem și ilustrații.

Mi-a plăcut lupta lui Aubrey pentru egalitate, vrea să fie considerată egală într-o lume dominată de bărbați, să aibă același oportunități. Un bărbat poate să fie medic, de ce o femeie nu? Aubrey luptă pentru supraviețuire într-o lume în care femeile sunt făcute doar pentru a fi soții și mame.

Eram foarte curioasă cum vor rezolva misterul în legătură cu Jack Spintecătorul și am rămas plăcut surprinsă. Toată ancheta a luat o întorsătură neașteptată și surprinzătoare care nu m-a dezamăgit. Jack Spintecătorul fost o carte foarte bine structurată, cu un mister pe măsură și cu o eroină neînfricată. Abia aștept să iau parte la noua anchetă a lui Aubrey.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu original: Stalking Jack the Reaper 
Pagini: 366
Editura : Leda Edge, parte a Grupului editorial Corint

 

Recenzie: Spulberă-mă de Tahereh Mafi

Spulberă-mă, primul volum din seria Atingerea lui Juliette de Tahereh Mafi

*carte oferită de Leda Edge, imprint al editurii Corint.

 

Descriere oficială:

Nimeni nu știe de ce atingerea lui Juliette e fatală, dar Restaurația și-a făcut planuri legate de ea. Planuri de a o folosi ca pe o armă. Însă Juliette are propriile sale planuri. După o viață lipsită de libertate, ea descoperă în sfârșit forța de a se răzvrăti pentru prima oară și de a-i găsi un viitor alături de cel pe care credea că-l pierduse pentru totdeauna. În acest prim roman electrizant din seria ATINGEREA LUI JULIETTE, Tahereh Mafi prezintă o lume distopică fascinantă și o eroină de neuitat.

Acest volum include și nuvela Distruge-mă.

Recenzie:

Deși am citit deja această carte cam pe vremea când aceasta a apărut prima dată la editură, mi-am zis că nu strică să o recitesc, mai ales că abia îmi aminteam ceva din ea.

Ei bine, pot spune că mi-a plăcut la fel de mult ca și prima dată.

Începutul cărții a fost puțin ciudată. Juliette ne povestește despre viața ei,  am citit deja destul de multe cărți în care personajul a suferit mult, a fost torturat fizic și psihic dar pentru prima dată, mi-a fost transmis și acel sentiment ca da, această fată chiar a suferit și că are niște probleme grave.  Autoarea a reușit să transmită cititorului toate acele trăiri al personajului.

Este clar că Juliette suferă și s-ar putea ca să aibă și un dezechilibru psihic. Nu vorbește cu nimeni și nici nu a văzut prea multe persoane, acest lucru lasă o amprentă întunecată pe sufletul ei.

Pe parcurs, facem cunoștință cu mai multe personaje, printre care Warner și Adam.

Warner pare a fi băiatul rău din poveste, un villain care încearcă cu orice preț să câștige încrederea lui Juliette și să o aibă de partea lui însă motivele lui nu sunt cele pe care le-am crezut inițial și la un moment dat vom realiza de ce este el așa pornit și obsedat ca să o aibă pe Juliette.

La început nu prea mi-a plăcut de el însă cu cât înaintam cu povestea, a început să-mi placă din ce în ce mai mult, deși pare un psihopat obsedat, după ce am citit nuvela din perspectiva lui, a devenit unul dintre personajele mele favorite.

Să nu uit nici de Adam, protagonistul nostru care este visul oricărei fete, a venit, a văzut, și a câștigat inima cititorilor  însă, din păcate pe mine nu a reușit să mă câștige. Are toate caracteristicile unui protagonist, este drăguț, tandru, eroic, un adevărat cavaler și are niște scene destul de palpitante cu Juliette, însă mi-a lipsit acel ceva din el care să mă facă să-l ador.

Și personajele secundare au fost foarte bine prezentate, preferatul meu a fost Kenji, umorul lui este nemaipomenit și a reușit să mă facă să râd.

Povestea în sine a fost destul de interesantă, am avut senzația că o combinație de distopie și filmele X-Men dar totuși, cred că a ieșit destul de bine. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe lucruri despre puterile lui Juliette însă având în vedere că mai există volume, nu mă plâng.

Finalul nu are vreun cliffhanger anume, nu se întâmplă nimic șocant, însă cititorul rămâne cu destul de multe întrebări care să-l facă să aștepte continuarea.

O mică adăugare:

După  cum bine știți, editura a publicat și prima nuvelă al seriei, și anume Distruge-mă, nuvela din perspectiva lui Warner, villain-ul nostru favorit. Din nou, am citit-o deja acum câțiva ani însă am decis să o recitesc de data aceasta în limba română

Întâmplările din nuvelă se întâmpla chiar după încheierea primului volum. Nu vreau vă spun multe deoarece aș risca să vă dau spoilere despre finalul primului volum.

Dar totuși, pot să vă spun că fiind scrisă din perspectiva lui, putem să-l înțelegem mai bine de ce este el așa cum e. De ce a devenit un personaj negativ, de ce este atât de obsedat de putere și credeți sau nu, nu era mereu așa.

Mi-a plăcut foarte mult această mică „adăugare” și m-a făcut să aștept și mai mult volumul doi al seriei.

Punctaj: 4/5

Date:
Titlu original: Shatter me (Touching Juliette #1) + Destroy Me (Touching Juliette #1.5)
Autor: Tahereh Mafi
Editura: Leda Edge
Pagini; 447

Recenzie: Moștenitoarea de Kiera Cass

Moștenitoarea, volumul patru din seria Alegerea de Kiera Cass

*carte primită spre recenzie de la editura Leda Edge.

 

Descriere oficială:

Cu optsprezece ani în urmă, America Singer a participat la Alegere și a câștigat inima prințului Maxon.

Acum a venit vremea ca și prințesa Eadlyn să aibă propria sa Alegere. Eadlyn nu se așteaptă ca Alegerea ei să fie ca povestea de dragoste a părinților săi… dar când începe competiția, e posibil să descopere că poate nu e chiar atât de greu să își găsească propriul basm cu Făt-Frumos.

Recenzie:

Nu se întâmplă de foarte multe ori ca să primim o continuare a unei serii a cărei acțiune să petreacă peste zeci de ani și să avem ocazia să aflăm ce s-a întâmplat cu personajele noastre îndrăgite după câteva decenii de la terminarea ultimului volum. De obicei, continuările mă cam sperie deoarece tind să fie scrie doar pentru bani și conținutul nu se ridică la nivelul volumelor anterioare dar această continuare am așteptat cu sufletul la gură. Mi-au plăcut primele trei volume din serie iar finalul a fost ca de basm, dar voiam mai mult. Voiam să știu ce se întâmplă în continuare și iată ca dorința mi-a fost îndeplinită.

Această poveste începe după douăzeci de ani de la finalul trilogiei. Maxon domnește în continuare, alături de America și de copii lor, sistemul castelor a fost eliminat și totul pare bine și frumos însă….oameni tot nu sunt fericiți. Rebelii nu au dispărut cu totul și o nouă Alegere este în pregătire pentru mâna fiicei lor, Eadlyn astfel încât, 35 de băieți vor intra în cursă.

Povestea se cam seamănă cu primul volum însă, dacă în primul volum al seriei au concurat fetele pentru prinț, acum, băieții vor concura pentru prințesă.

Am găsit multe asemănări între Eadlyn și Maxon. Amândoi au fost forțați să-și găsească perechea într-un concurs televizat, fără să aibă o viața privată și o șansă de a alege propriul destin.  Deși Maxon s-a acomodat rapid cu toată povestea, lui Eadlyn este mai greu. De copil, s-a pregătit să devină prima femeie care va ajunge pe tron. Voia să se ridice la nivelul așteptărilor, așa că, lucrurile sentimentale le-a neglijat, iar acum nu știe ce ar trebui să facă.

Ca să fiu sinceră, băieții nu au fost cine știe ce, nu am vreun favorit. Bine, unii au fost drăguți, de exemplu, Henry care este absolut adorabil sau Kile, care a copilărit împreună cu Eadlyn. Toți cei 35 au ceva remarcabil dar tot nu am un favorit și nu m-au făcut să îi ador.

S-ar putea să fie din cauză că nu prea aflăm multe lucruri despre ei. Dacă pe vremea când Americca era în competiție, am aflat multe lucruri despre fete, deoarece ea locuia practic cu ele, aici nu avem cum să știm multe lucruri despre băieți, din moment ce povestea este narată de prințesa care trebuie să aleagă dintre ei.

Au fost momente când Eadlyn mi s-a părut o prințesă răsfățată însă mi-a plăcut relația ei cu unul dintre frații lui mai mici, Ahren. Mi-a plăcut faptul că el o ajuta mereu cu sfaturi și îi spunea adevărul în față.

Mi-au plăcut foarte mult momentele dintre Maxon și America, chiar dacă sunt căsătoriți de mai bine de douăzeci de ani, sunt la fel de drăguți și îndrăgostiți ca pe vremea când erau tineri.

Deși iar am avut senzația aceea ca și în volumele anterioare, construcția lumii distopice iar nu a fost o prioritate pentru autoare și s-a axat pe alte lucruri, dar în ultimele capitole, povestea a devenit mai alertă și în sfârșit, și personalitatea lui Eadlyn a început să se schimbe, chiar când în sfârșit am început să citesc cu sufletul la gură, brusc, s-au terminat paginile iar eu am rămas cu gura căscată și cu dorința ca „musai să aflu ce se întâmplă în continuare.”

O continuare plină de aventură și romantism, cu personaje noi, dar și  vechi, Moștenitoarea este un basm modern, plină de momente emoționante care va satisface curiozitatea celor care au așteptat cu sufletul la gură acest volum.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu românesc: Moștenitoarea (Alegerea #4)
Titlu original: The Heir (The Selection #4)
Autor: Kiera Cass
Editura: Leda Edge, imprint al editurii Corint
Pagini: 384

Recenzie: Minunata familie Marvel de Brian Selznick

*carte oferită de Grupul editorial Corint pentru recenzie.

Descriere oficială:

Minunata familie Marvel este un roman incredibil de frumos, care combină o poveste în imagini (care acoperă aproape 400 de pagini) și o poveste în cuvinte care, la început, pare să nu aibă nicio legătură cu povestea transmisă cu ajutorul desenelor alb-negru. Povestea în imagini începe în 1766 și redă istoria unei familii de actori. Povestea în cuvinte începe în 1990 și vorbește despre iubire și familia cea adevărată care s-ar putea să nu fie, nicidecum, formată din rudele de sânge. Cele două se întrepătrund, se contopesc, devenind hronicul unei case unice, într-o carte ca o bijuterie care poartă marca inconfundabilului Brian Selznick,

Recenzie:

„Aut Visum Aut Non”

Trebuie să recunosc că, primul lucru care m-a prins la această carte, a fost coperta, nici măcar nu am citit descrierea, dar știam deja că o vreau, eram gen ”musai să o am”…mai ales când am aflat că este o poveste spusă atât în imagini cât și în cuvinte.

Această carte fost prima care m-a introdus în lumea nuvelelor grafice, și pot să zic că a fost o experiență nemaipomenită și cu siguranță, nu va fi ultima carte de acest gen. Dar să va zic despre ce este vorba în carte.

Prima parte a poveștii, spusă prin imagini foarte frumoase, începe în anul 1766,  unde un băiețel pe nume Billy Marvel supraviețuiește un naufragiu, și ajunge la un teatru din Londra. Practic, de la el pornim, și asistăm la viețile a mai multor generații din familia Marvel. Pare imposibil ca imaginile pot creiona o poveste atât de complexă și frumoasă,  însă cartea demonstrează contrariul. Imaginile m-au făcut să plâng, să rând, și să trăiesc împreună cu personajele.

Am fost o surpriză foarte plăcută să constat că abia puteam lăsa cartea din mână, și că am „citit” pe răsuflate acele imagini.

Despre personaje nu pot să vă spun multe deoarece sărim foarte rapid de la o generație la alta însă mi-a plăcut foarte mult de Billy, atât copil cât și adult. A rămas mereu nobil și curajos.

Partea a doua a poveștii, care este acum scrisă în cuvinte, ne duce în lumea modernă, în anul 1990, unde un băiețel pe nume Joseph, fuge de la internat, ca să-și găsească unchiul, cu care nu s-a întâlnit niciodată. O dată ajuns în casa lui, el descoperă un bărbat ursuz și foarte secretos însă nu doar unchiul lui este o figură ciudată, ci și întreaga lui casă. Decorat cu tablouri vechi, cu camere care par locuite, și zgomote ciudate, Joseph își dă rapid seama că ceva este în neregulă cu casa așa că pornește în căutarea unor indicii să afle adevărul.

Mi-a plăcut de Joseph, este un băiat care își caută locul în viață, vrea să afle cine este el cu adevărat, la acest aspect, seamănă foarte tare cu unchiul lui, Albert, care, deși nu este foarte bătrân, a trecut prin multe, și acest lucru și-a lăsat amprenta asupra lui.

Mi-a plăcut interacțiunea dintre cei doi, Joseph avea nevoie de o figură paternă, care să-l ajute, să-l ghideze, iar Albert, de o persoană care să-l înțeleagă și să nu-l judece.

Am început să-mi schițez în minte diferite scenarii în timp ce citeam cartea, și spre final când am crezut că știu deja ce se întâmplă, toată teoria mea a fost dată peste cap. Întreaga poveste are un twist care m-a șocat și care m-a făcut să mă opresc puțin din citit, ca să pot asimila tot ce am aflat. Cei care au citit cartea, vă rog să-mi spuneți dacă v-ați așteptat la acea revelație sau nu? Pentru că pe mine m-a surprins foarte tare.

O carte spusă atât în imagini, cât și în cuvinte, Minunata familie Marvel este un montagne russe de trăiri și descoperiri surprinzătoare. O poveste frumos creionată, care se desfășoară chiar sub ochii cititorului. Aproape că nu voiam să se termine.

Punctaj: 4/5

Date: 
Titlu românesc: Minunata familie Marvel
Titlu original: The Marvels
Autor: Brian Selznick
Pagini: 672
Editura: Leda Edge (Grupul editorial Corint)

Noutățile Grupului editorial Corint

Vara aceasta, Grupul Editorial Corint a pregătit lecturi incitante, prin care vă oferă posibilitatea călătoriei în alte lumi. Poveștile inspirate din realitate, cazurile misterioase și pline de suspans, vă vor face vacanța de neuitat, dezvăluind trei titluri nou-nouțe.

 

• Dispariția lui Daniel Tate de Cristin Terrill, colecția Leda Edge coordonată de Shauki Al-Gareeb

Când a dispărut, în urmă cu șase ani, a fost un mister. Când s-a întors acasă, a fost un miracol. Doar că Daniel Tate nu este cu adevărat Daniel Tate. Familia însă îl primește cu brațele deschise și îi acceptă, fără să clipească, toate minciunile.

Deși povestea lui e cusută cu ață albă, mama și frații îi oferă, ca din întâmplare, explicații, scuze, informații de care să se agațe și îl protejează atunci când psihologii, polițiștii și agenții FBI îl încolțesc. De ce oare, se întreabă falsul Daniel? Ce secret teribil ascund membrii respectabilei familii Tate?  Și când a devenit el, maestrul  minciunilor, cel păcălit?

CRISTIN TERRILL este licențiată în actorie la Vassar College (New York). Înainte să scrie cărți, a lucrat ca manager de teatru la Teatrul Tricycle din Londra, Shakespeare’s Globe, Teatrul Woolly Mammoth din Washington D.C. și lintre duaa Centrul Kennedy. În prezent predă ateliere de scriere creativă pentru copii și adolescenți.

 

• Între două miercuri. Jurnalul unei crime misterioase de Maria Popescu, colecția Istorie cu blazon coordonată de Filip-Lucian Iorga

„Pentru unii, Maria Popescu reprezenta imaginea femeii fatale, deosebit de perversă și periculoasă, în timp ce, pentru alții, reprezenta imaginea unei tinere strivite de un aparat judiciar fără milă, victimă a unei erori judiciare monstruoase.

Dar pentru mine a fost și rămâne Mama.

Anii copilăriei sale, așa cum îi făcea plăcere să-mi spună, au fost fermentul care i-a permis să rămână dreaptă și demnă. Îmi amintea adesea asta. Am cunoscut, am visat, cu ajutorul acestor povești țesute în jurul albumului de familie, o lume a bucuriei, a hohotelor de râs, a prostiilor copilărești, o Românie din alte vremuri, trecute, acea Românie Mare dintre cele două războaie.”

Gilbert Monney-Câmpeanu, fiul Mariei Popescu

MARIA POPESCU s-a născut pe 4 septembrie 1919, la București, fiica lui Toma Câmpeanu, moșier, și a Elenei Cernescu, provenind dintr-o străveche familie boierească. A avut un frate mai mic, Nicolae. A crescut într-o casă boierească de pe Strada Sfântul Constantin, lângă Parcul Cișmigiu. A studiat Artele Frumoase. S-a căsătorit în 1941, în ciuda tatălui său, cu fiul unuia dintre cei mai mari dușmani ai acestuia, fost de ministru de justiție, directorul ziarului Universul, Stelian Popescu. După căsătorie, a plecat împreună cu soțul ei în Elveția în 1942, fugind din calea războiului. În 1945 este acuzată de uciderea soacrei și a servitoarei acesteia, fiind condamnată pe nedrept pentru crimă în 1946. După ani lungi de suferință în închisoare, este eliberată în 1957, când reușește să-și refacă viața. Moare în Elveția, în 2004.

 

• Două surori. Din Norvegia în juhadul din Siria de Åsne Seierstad, colecția Corint Istorie coordonată de Lavinia Betea

Într-o dimineață de octombrie a anului 2013, Ayan Juma, de 19 ani, și sora ei, Leila, de 16, au părăsit casa părintească din Oslo, după care le-au transmis părinților prin e-mail următorul mesaj: „Pace, milă de la Dumnezeu și binecuvântare vouă, mamă și tată… Vă rugăm să nu fiți supărați pe noi.”

Cele două surori luaseră hotărârea de a pleca în Siria și de a-i ajuta pe islamiști. Plănuiseră asta de luni bune. Sadiq, tatăl lor, pornește repede pe urma fiicelor în Turcia. Când ajunge acolo, acestea abia trecuseră granița. Sadiq este însă hotărât să le găsească.

Urmează povestea fascinantă, sfâșietoare a unei familii dezbinate. În vreme ce Sadiq își riscă viața încercând să-și aducă fetele acasă, soția lui, Sara, aflată în Norvegia, începe a se îndoi de viața pe care o duce în acea țară. Cum i s-au putut radicaliza copiii fără ca ea să știe? Ce ar putea să facă pentru ca fiii ei mai mici să nu împărtășească aceeași soartă?

Beneficiind de sprijinul familiei Juma, autoarea urmărește de la început firul întortocheat și dramatic al acțiunii. Cititorul călătorește, împreună cu Sadiq și Sara, de la casa acestora din Somalia la apartamentul din Oslo, apoi în Turcia și Siria, unde două surori adolescente sunt puse în fața urmărilor șocante ale faptei lor.

Aventura celor două surori norvegiene este povestită în filmul documentar ONLY A FATHER. 

Åsne Seierstad (n. 1970) este o ziaristă și scriitoare norvegiană, răsplătită, pentru reportajele despre viața cotidiană din zonele de război, cu numeroase premii, cum ar fi: Premiul pentru înțelegere europeană al Târgului de Carte de la Leipzig (2018), Den store journalistprisen – cea mai înaltă distincție acordată unui jurnalist din Norvegia (2003), Premiul „Gullruten” pentru cele mai bune relatări transmise din Kosovo (1999). A scris One of Us: The Story of a Massacre in Norway – and Its Aftermath, The Bookseller of Kabul, A Hundred and One Day: A Baghdad Journal, The Angel of Grozny: Orphans of a Forgotten War și With Their Back to the World: Portraits from Serbia. Locuiește la Oslo, în Norvegia.

Recenzie: Aleasa de Kiera Cass

Aleasa, volumul 3 din seria Alegerea de Kiera Cass

*carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.

 

Descriere oficială:

A venit vremea ca o singură câștigătoare să fie încoronată. Când a fost selecționată să participe la Alegere, America nici nu a visat că o să ajungă atât de aproape de coroană și de inima prințului Maxon. Dar pe măsură ce se apropie sfârșitul competiției, iar amenințările rebelilor care atacă palatul devin tot mai periculoase, America își dă seama cât poate să piardă și cât de mult trebuie să lupte pentru viitorul pe care și-l dorește.

Recenzie:

De când am terminat primul volum, abia așteptam să citesc ultima carte, bine, pe atunci nu știam că autoarea va mai continua seria, dar să trecem peste asta, acum că am ajuns la așa zis ultimul volum din acest ciclu.

Cred că, cu toții am așteptat cu sufletul la gură și ne-am întrebat „oare pe cine va alege America?” . Știu că prințul ar trebui să aleagă dar totuși, după cele două volume citite, cred că, cu toții eram mai curioși, care dintre cei doi băieți va fi alegerea Americăi.

Dacă în al doilea volum erau șase fete, acum au rămas doar patru iar miza devine tot mai mare, dar chiar dacă sunt adversari și uneori mai joacă și murdar, într-un final tot reușesc să devine prietene și să țină una la cealaltă.

Chiar dacă viața amoroasă a Americăi este un dezastru total, observăm o evoluție a personajului. Devine mult mai calculată, nu mai este adolescenta naivă care a intrat în competiție. Acum vrea să facă ce este corect, să învețe, însă tatăl lui Maxon, regele o vrea afară din competiție cu orice preț așa că, chiar dacă uneori pare decisă și că în sfârșit știe ce vrea, tot mai are momente când ar vrea să lase totul și să fugă.

Observăm și o evoluție la cei doi băieți. Maxon, care este în continuare „too good to be true”, dar devine mai matur, mai sigur pe sine și acum știe sigur că vrea să fie rege, să aducă o schimbare în sistem. Competiția îl epuizează psihic și vrea doar să se termine, dar cu America tot indecisă, el se apropie din ce în ce mai multe de o altă concurentă, pe care, chiar dacă nu o iubește,  știe că va fi o regină și o soție bună.

Aspen, tot își duce zilele la palat, ca garda regală. Însă nici el nu mai este băiatul care a devenit soldat, doar ca să fie mai aproape de America și să o recucerească, dar jocul nu mai e doar un simplu joc, începe să-și ia în serios meseria și chiar să-i placă ceea ce face.

Chiar dacă, la un moment dat, intuim cum se va sfârși totul, se întâmplă ceva care ne va da toate teoriile noastre peste cap și doar ne face să ne întrebăm, „acum ce se va întâmpla?„

Ziceam în recenzia la Elita că vreau să aflu mai multe lucruri despre Rebeli, ei bine, să zicem că am aflat informații noi dar tot consider că nu a fost de ajuns. Aflăm motivele lor, îi înțelegem mai bine atitudinea lor și de ce fac tot ceea ce fac dar totusi, cred că autoarea ar fi putut să ne dea mult mai mult, să mai dezvolte acest fir pentru că avea mare potențial, însă cred ca a rezolvat totul mult prea rapid. Dar trecând peste asta, mi-a plăcut foarte mult acest ultim volum, spun ultim pentru că eu consider ultimul volum al acestui ciclu, continuarea, este începutul unei alt ciclu, cel puțin, pentru mine. Dar să ne întoarcem la finalul poveștii, în sfârșit America,pardon, Maxon și-a ales mireasa și regina și este nimeni alta decât……..ei, credeați că vă zic? Nup, trebuie să cititi cartea ca să aflați.

O poveste romantică, cu elemente distopice, un basm contemporan, plină de aventuri, despre fiorul primei iubiri, despre maturizare și acceptare, seria Alegerea, îmbină toate aceste aspecte și face să credem din nou în fraza ”fericiți până la adânci bătrâneți”.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu românesc: Aleasa (Alegerea #3)
Titlu original: The One (The Selection #3)
Autor: Kiera Cass
Editura: Leda Edge
Pagini: 352

Recenzie: Elita de Kiera Cass

Elita, al doilea volum din seria Alegerea de Kiera Cass

*carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.

Descriere oficială:

Alegerea a început cu 35 de fete. Acum, grupul s-a restrâns la şase – Elita, iar competiția pentru a câştiga dragostea prințului Maxon este mai aprigă ca niciodată. Cu cât se apropie America de inima prințului, cu atât mai mult se luptă să descopere ce este cu-adevărat în sufletul ei. Fiecare moment petrecut în compania lui Maxon este ca o poveste frumoasă, plină de romantism răscolitor. Însă de câte ori îşi vede prima dragoste, pe Aspen, este din nou atrasă irezistibil de dorința de a trăi alături de el viața pe care o plănuiseră împreună. În vreme ce ea este sfâșiată între două promisiuni de viitor foarte diferite, restul Elitei va ști exact ce-și dorește, iar America va fi la un pas de a pierde ocazia alegerii. Pe fondul dificilei decizii, rebelii violenți sunt tot mai hotărâți să dea jos monarhia, iar planurile lor pot distruge și ultima șansă a Americii de a se bucura de un final fericit.

Recenzie:

Deși nu sunt fană a emisiunilor gen „Burlacul” , primul volum din seria Alegerea mi-a plăcut foarte mult și așteptam cu nerăbdare să aflu ce se va întâmpla cu ultimele 6 fete rămase în concurs, numiți, Elita. Aveam o presimțire că fetele vor trebui să bată o cale lunga până ca una dintre ele să ajungă regină, și să câștige inima lui Maxon.

Chiar dacă, în primul volum, Maxon părea foarte atașat de America, ea este în continuare indecisă deoarece simte că o parte din ea încă îi aparține lui Aspen, dar cu cât are nevoie de mai mult timp, Maxon pare că se îndepărteze de ea.

În primul volum, totul părea doar un concurs inofensiv, însă acum, cu doar șase fete rămase, America trebuie să realizeze că celelalte fete vor face totul și vor recurge la orice ca să câștige coroana.

Dintre cei doi băieți, favoritul meu era Maxon, cel puțin în primul volum, Aspen m-a enervat la maxim, însă acum, observăm un upgrade foarte mare la el și chiar am început să-l simpatizez. El este în continuare la palat, în rolul de soldat și desigur, să recucerească inima Americăi, oricum, fără el prin preajmă, triunghiul amoros nu avea nici o noimă, și toată povestea s-ar fi terminat cu un singur volum.

V-am mai zis cât de mult detest triunghiurile amoroase? Și nu mă refer doar la triunghiul din această serie, vorbesc așa în general, nu-mi amintesc să-mi fi plăcut vreun triunghi amoros până acum….șiii, iar am început să bat câmpii așa că hai să ne întoarcem la oile noastre sau mai degrabă la porumbeii noștri îndrăgostiți.

M-a iritat foarte tare indecizia Americăi, ba vrea să fie cu Maxon, ba cu Aspen. Când credeam că este pe cale să aleagă, în capitolul următor își schimba părerea și tot așa, la un moment dat îmi venea să-i strig ”alege odată, femeie”

Din cauza lipsei de acțiune propriu zisă, autoarea a încercat să compeneze cu descrieri detaliate a palatului, a petrecerilor organizate și mai ales a sentimentelor interioare prin care personajele noastre trec. Acum că fetele s-au împuținat, reușim să le cunoaștem pe fiecare în parte, nu mai sunt doar niște jucătoare anonime, pe lângă nume, am primit personalități și caractere și pot să spun că Marlee mi-a plăcut cel mai mult dintre fete, cu firea ei blândă și prietenoasă, ea și America au devenit foarte bune prietene.

Unul dintre lucrurile de care eram foarte curioasă după ce am citit primul volum, au fost rebelii. Știm deja că rebelii din nord doar distrug și produc zarvă, dar rebelii din sud sunt mult mai periculoși, și sunt dispuși să ucidă, doar ca să-și atingă scopul.  Acum aflăm puțin mai multe lucruri despre ei însă toate informațiile noi care ne dă acest volum, nu găsim răspunsuri la întrebările noastre, ba mai mult, avem și mai multe întrebări. Eu sunt foarte curioasă ce se întâmplă dincolo de zidurile castelului, de ce rebelii nordici și sudici sunt atât de diferiți, de ce atacurile celor nordici sunt distructive dar niciodată letale, care e scopul lor?

Chiar dacă nu avem parte de prea multă acțiune, mi-a plăcut destul de mult acest volum, avem parte de mai multă dramă și după părerea mea, acest volum este mult mai detaliat și am observat o evoluție față de precedentul. Sinceră să fiu, mi-a fost puțin teamă ca acest volum va evolua în jos și va strica întreaga serie însă mă bucur că nu a fost așa. Aștept cu nerăbdare următorul volum în care sper, că voi primi răspuns la toate întrebările mele și în care în sfârșit, aflăm cine este aleasa.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu românesc: Elita (Alegerea #2)
Titlu original: The Elite (The selection #2)
Autor: Kiera Cass
Editura: Leda Edge
Pagini: 352